Arhiva de taguri | "tratament cancer colon"

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cancerul de colon stang

Posted on 03 October 2012 by Dr. Teodor Buliga

tumora-stenozanta-sigmoid-cu-ocluzie-intestinalaAnatomie
Colonul este dispus în abdomen ca un “U” răsturnat, înconjurând intestinul subţire. Începe în partea dreaptă jos a abdomenului (cec), urcă apoi pe aceeaşi parte spre ficat (colon ascendent), unde formează o curbură (flexura hepatică), cotind transversal spre partea stângă a corpului (colonul transvers trece pe sub stomac, puţin deasupra ombilicului). Toată această bucată de intestin gros se numeşte colon drept şi este irigată de artera mezenterică superioară. Începând cu jumătatea stângă a colonului transvers, vorbim de colon stâng. Colonul transvers urcă spre splină, formează şi aici o curbură (flexura splenică), coboară apoi prin stânga abdomenului (colon descendent) până spre partea stângă jos a abdomenului, unde formează o buclă de forma literei “S”, numită sigmoid. Sigmoidul se continuă în bazin cu rectul. Vascularizaţia colonului stâng este asigurată de artera mezenterică inferioară. În ganglionii sateliţi acestei artere se localizează metastazele limfatice din cancerul de colon stâng.

tumora-stenozanta-colon-stangSimptomele cancerului de colon stâng
Colonul stâng are diametru mai mic decât cel drept şi aici materiile fecale au deja consistenţă solidă. Ele depăşesc cu dificultate obstacolele apărute la acest nivel, prin urmare tumorile de colon descendent şi sigmoid îşi semnalează mai repede prezenţa, fiind diagnosticate de regulă în stadiu incipient. Primele semne ţin de modificarea progresivă a tranzitului intestinal. În special la vârstnici, orice constipaţie recent instalată trebuie atent investigată, pentru a elimina cancerul colonic dintre cauzele posibile. Alteori, pacienţii devin diareici sau au scurte perioade de constipaţie, alternând cu perioade de diaree neexplicată prin dietă. Când apar, durerile cresc progresiv în intensitate şi semnifică nu atât invazia organelor vecine, cât mai ales distensia colonului în amonte de obstacol. Uneori pot mima o apendicită acută, chiar dacă motivul real al obstrucţiei se află pe sigmoid. Tumorile de colon stâng nu ating dimensiuni impresionante, ca pe dreapta, ci  determină mai frecvent gâtuirea peretelui colonic (se spune medical că stenozează lumenul colonic). La început trec uşor de obstacol şi materiile fecale, şi gazele, apoi numai gazele, pentru ca în stenozele severe să nu mai treacă nimic. Abdomenul se umflă ca un cimpoi, pacientul nu mai are poftă de mâncare, simte că varsă după numai două guri de apă. Pot apărea chiar vărsături abundente. Vorbim în acest caz de o ocluzie intestinală prin cancer de colon stâng. Această complicaţie este o mare urgenţă chirurgicală, fiind letală în lipsa tratamentului. Când tumora se ulcerează, scaunul poate fi amestecat cu sânge, de regulă mai închis la culoare. Mai rar în cancerul de descendent şi sigmoid, mai frecvent în cancerele situate la limita cu rectul, materiile fecale pot conţine mucozităţi amestecate cu sânge. Câteodată presiunea gazelor din interior este atât de mare, încât peretele colonului cedează şi se perforează. Obişnuit, perforaţia se produce la nivelul cecului, unde presiunea e mai mare, peretele mai subţire şi vascularizaţia mai  proastă. Fecalele se revarsă în abdomen, generând o foarte gravă formă de peritonită.

ocluzie-intestinala-aspect-radiologicInvestigaţii utile în cancerul de colon stâng
Se începe printr-un consult medical şi un minim set de analize. Destul de frecvent, în sânge apar substanţe specifice, numite markeri tumorali (CEA, CA 19-9 etc). Determinarea lor nu se face de rutină, ci doar dacă se suspicionează prezenţa unui cancer. Markerii tumorali sunt utili şi pentru monitorizarea postoperatorie a pacientului. Ei reapar în sânge cu mult timp înainte ca eventuala recidivă sau metastază să fie vizibile prin alte investigaţii. Ecografia abdominală este practic inutilă pentru diagnosticul tumorii propriu-zise. Totuşi, ea decelează metastazele din ficat, elimină alte cauze ale simptomatologiei, nu doare, nu iradiază şi se poate repeta ori de câte ori este nevoie, fiind folosită de rutină. Cu ceva timp în urmă, se folosea ca metodă de diagnostic irigografia cu bariu. Prin clismă se introducea în colon sulfat de bariu, pacientului efecuându-i-se apoi o radiografie. Irigografia a fost aproape complet înlocuită cu metode imagistice moderne – colonoscopie şi examen CT. Colonoscopia vizualizează tumora şi oferă posibilitatea biopsierii ei. Uneori, starea pacientului nu permite efectuarea acestei investigaţii, ea fiind înlocuită cu o tomografie computerizată. Examenul CT cu substanţă de contrast ajută şi la stadializarea bolii, prin identificarea eventualelor metastaze. Diagnosticul de certitudine se pune prin examen histopatologic, analizând la microscop fragmente de tumoră prelevate colonoscopic sau din piesa extirpată chirurgical.

tumora-vegetanta-colon-stang

Tratamentul cancerului de colon stâng
Include câteva procedee chirurgicale, radioterapie şi chimioterapie. Pentru că tumorile evoluează spre stenoză şi ocluzie, operaţia este indispensabilă, indiferent de stadiul bolii. Dacă în cancerul colonului drept tratamentul e oarecum standardizat, pentru cel stâng intervenţia variază în funcţie de sediul şi dimensiunile tumorii, vascularizaţia locală, complicaţiile asociate. Operaţia merge de la scoaterea tumorii împreună cu o bucată mică de colon (colectomie segmentară), până la extirparea întregului intestin gros, când acesta se perforează la distanţă de tumoră (colectomie totală). Operaţia standard se numeşte hemicolectomie stângă cu colorectoanastomoză. Chirurgul extirpă ultima porţiune a colonului transvers, tot colonul descendent, sigmoidul  şi ganglionii limfatici aferenţi vaselor care irigă porţiunea extirpată, unind apoi capetele de intestin rămase. Este însă mai rar folosită astăzi, fiind înlocuită cu diferite variante de colectomie segmentară extinsă. Dacă tumora apare pe flexura splenică, se scoate adeseori şi splina. Atunci când tumora invadează organe care nu pot fi extirpate, boala este prea avansată, starea pacientului nu permite o operaţie amplă, tumora se lasă pe loc. Fie se scurtcircuitează zona respectivă, unind intestinul din amonte cu cel din aval de obstacol, fie conţinutul intestinal se evacuează prin colostomie, intestinul fiind scos la piele (anus iliac stâng). În cazuri selecţionate, abordul laparoscopic poate fi luat în considerare. Postoperator, pacientul va fi luat în evidenţa oncologului, care îi va prescrie alte tratamente sau investigaţii necesare.

Comments (109)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,

Cancerul de colon drept

Posted on 11 September 2012 by Dr. Teodor Buliga

Tumora colon drept

Intestinul gros (colonul) este ultima porţiune a tubului digestiv. Cuprinde mai multe segmente, diferite ca  structură şi funcţii. De aceea, simptomatologia, evoluţia în timp şi tratamentul cancerului de colon variază, în funcţie de localizarea tumorii. Cancerul de colon drept include tumorile maligne apărute în jumătatea dreaptă a colonului. Operaţia standard este hemicolectomia dreaptă, prin abord clasic sau laparoscopic.

Anatomie
Colonul este dispus în abdomen ca un “U” răsturnat, înconjurând intestinul subţire, care se goleşte în el într-o zonă dilatată numită cec. Cecul este situat în partea dreaptă jos a abdomenului, împreună cu apendicul (cele două organe sunt legate între ele).  De la cec, colonul urcă spre ficat (se şi numeşte colon ascendent), unde formează o curbură (flexura hepatică), cotind în unghi drept spre partea stângă a corpului. Porţiunea care străbate abdomenul dintr-o parte în alta se numeşte colon transvers şi trece puţin pe deasupra ombilicului. Limita dintre colonul stâng şi colonul drept nu este fixă, raportat la lungimea intestinului gros. Cu alte cuvinte, un segment al intestinului gros poate fi mai  lung sau mai scurt. Totuşi, delimitarea dintre ele este clară pentru chirurg: colonul drept are aceeaşi vascularizaţie ca şi intestinul subţire, primind sânge prin artera mezenterică superioară. Cancerul de colon drept poate da metastaze în ganglionii situaţi de-a lungul acestei artere, care ajunge până în spatele pancreasului.

Simptomele cancerului de colon drept
Cancerul de colon drept evoluează mult timp asimptomatic. Intestinul nu doare dacă nu este inflamat sau dilatat. Or, cecul şi colonul ascendent au diametru mare. Materiile fecale ajunse în cec sunt semilichide şi se pot strecura mai uşor printre obstacole, de aceea diagnosticul este pus de regulă în stadii avansate. Când apar, durerile semnifică invazia organelor vecine (muşchi, perete abdominal, nervi, ureter, duoden etc). Ele cresc progresiv în intensitate. Pentru că tumorile de colon drept au loc să se dezvolte nestingherite, ating dimensiuni disproporţionat de mari faţă de posibilităţile vaselor sangvine de a le asigura hrana. De aceea, bucăţi din ele mor periodic şi se elimină în fecale. Ulcerarea lor permanentă provoacă sângerări mici, dar constante, pacientul devenind anemic. Totuşi, sângele eliminat va fi descompus de bacterii şi nu va apărea ca atare în scaun, care pare normal. În cancerul de colon drept sângerările anale sunt foarte rare şi apar doar când tumora rupe un vas mai mare. Oboseala, slăbiciunea, scăderea inexplicabilă în greutate sunt semne indirecte de cancer, dar sunt foarte nespecifice (apar într-o sumedenie de alte boli). Ocluzia intestinală este rară şi apare de regulă în formele avansate de boală, dacă tumora se află pe flexura hepatică sau acolo unde intestinul subţire se varsă în cec. În aceste cazuri, există şanse ca boala să fie descoperită mai rapid.

Investigaţiile utile în cancerul de colon drept
Se începe printr-un consult medical şi un minim set de analize. Dacă analizele de laborator arată o anemie a cărei cauză nu poate fi precizată, se caută obligatoriu un cancer de colon drept, mai ales dacă pacientul a trecut de prima tinereţe (am operat însă cazuri abia sărite de 30 de ani). Uneori în sânge apar substanţe produse strict de celulele neoplazice, numite markeri tumorali (CEA, CA 19-9 etc). Determinarea lor nu se face de rutină, ci doar dacă se suspicionează prezenţa unui cancer. Markerii tumorali sunt utili şi pentru monitorizarea postoperatorie a pacientului. Ei reapar în sânge cu mult timp înainte ca eventuala recidivă sau metastază să fie vizibilă prin alte investigaţii. Ecografia  nu este potrivită pentru organe care conţin aer (tubul digestiv). Tumora se vede ecografic numai dacă are dimensiuni mari. Totuşi, ecografia decelează metastazele din ficat, elimină alte cauze ale simptomatologiei, nu doare, nu iradiază şi se poate repeta ori de câte ori este nevoie, fiind inclusă de rutină în investigaţiile cancerului de colon drept. Cea mai bună investigaţie rămâne colonoscopia, cu condiţia să exploreze inclusiv cecul. Dacă identifică o tumoră colonică, ea permite prelevarea de biopsii şi diagnosticul histopatologic se obţine chiar înainte de operaţia propriu-zisă. Când starea pacientului nu permite efectuarea colonoscopiei, aceasta e înlocuită cu o tomografie computerizată. Examenul CT cu substanţă de contrast este aproape la fel de bun precum colonoscopia. Permite stadializarea bolii, prin identificarea eventualelor metastaze la distanţă. Diagnosticul de certitudine se pune doar prin examen histopatologic, pe fragmente de tumoră obţinute colonoscopic sau chirurgical. 

Anastomoza dupa hemicolectomie dreapta

Tratamentul cancerului de colon drept
Ca orice neoplasm, cancerul de colon drept beneficiază de un tratament complex,  care include metode chirurgicale, radioterapie şi chimioterapie (tratament medicamentos specific). Pentru cancerul de colon în general, chirurgia joacă rolul principal. Operaţia îşi propune extirparea tumorii chiar şi în cazurile foarte avansate, cu metastaze, pentru a evita apariţia complicaţiilor (ocluzie, sângerări , fistule etc.). 

Piesa de hemicolectomie pentru tumora cecala

Operaţia standard se numeşte hemicolectomie dreaptă cu ileotransversoanastomoză. Chirurgul extirpă ultima porţiune a intestinului subţire (ileonul terminal), tot colonul drept  şi ganglionii limfatici aferenţi vaselor care irigă porţiunea extirpată. El uneşte apoi capătul intestinului subţire cu porţiunea rămasă din colon (colonul transvers). Atunci când tumora invadează organe care nu pot fi extirpate, boala este prea avansată, starea pacientului nu permite o operaţie amplă, nu se mai scoate tumora, ci se scurtcircuitează zona respectivă, unind intestinul subţire cu cel gros, în aval de obstacol.

Tumora cecala pe piesa de hemicolectomie

Se asigură astfel măcar un tranzit intestinal apropiat de normal. Pe scară largă, hemicolectomia dreaptă se practică prin abord clasic, prin tăierea peretelui abdominal. Incizia este verticală, de-o parte şi de alta a ombilicului. Intervenţia este practicată din ce în ce mai frecvent prin tehnica laparoscopică, beneficiind de toate avantajele, dar şi de micile inconveniente ale laparoscopiei (din păcate, metoda presupune instrumentar şi aparatură specială, aşadar costuri relativ mari pentru condiţiile socio-economice din România). În toate situaţiile, pacientul trebuie luat în evidenţa serviciului teritorial de oncologie. Medicul oncolog este cel care va stabili, de comun acord cu ceilalţi specialişti implicaţi, ce alte tratamente urmează să-i mai fie prescrise pacientului, dar şi planul de investigaţii care trebuie efectuate postoperator. Datorită lor, cancerul de colon, unul dintre cele mai răspândite neoplasme la nivel global, nu mai este considerat astăzi o boală incurabilă.

Comments (186)

Dr. Teodor Buliga "Odată admis printre membrii profesiunii de medic mă oblig solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii. Îmi voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate. Sănătatea pacienţilor va fi prima mea grijă. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană."
Extras din Jurământul lui Hippocrate