Arhiva de taguri | "regimul după operaţia de fiere"

Tags: , , , , , , ,

Ce mancam dupa operatia de colecist?

Posted on 11 Septembrie 2012 by Dr. Teodor Buliga

Colecist plin cu calculi

Chiar dacă astăzi este considerată o operaţie simplă (mai ales în varianta laparoscopică), colecistectomia (extirparea colecistului) are câteva consecinţe asupra digestiei. Ficatul produce bilă în permanenţă. Aceasta este eliminată continuu spre exterior, dar nu ajunge imediat în intestin, ci se acumulează în colecist, care serveşte aşadar ca depozit de bilă. De aici se elimină în duoden în timpul meselor. Cu cât alimentele ingerate conţin mai multe grăsimi, cu atât bila se goleşte mai rapid şi în cantitate mai mare.

Bila e un amestec de substanţe, multe dintre ele rezultate din activitatea metabolică a ficatului, reactorul chimic al organismului. Prin bilă se elimină parte din colesterolul în exces, o substanţă rămasă după distrugerea hemoglobinei (ea dă bilei culoarea galben-verzuie), mucus, săruri minerale, apă, dar şi unele subtanţe cu rol în digestie, numite acizi biliari. Aceştia acţionează ca detergent, „dizolvând” grăsimile şi ajutând organismul să le digere. În lipsa acizilor biliari, niciun aliment gras (inclusiv vitaminele liposolubile) nu ar mai putea fi folosit de organism, fiind eliminat ca atare.

După colecistectomie bila nu mai are unde să se depoziteze între mese, ca urmare se va scurge continuu în intestin, cel puţin în primele zile de la intervenţie. Cantitatea totală produsă zilnic de ficat rămâne constantă, se modifică doar ritmul de eliminare a ei. Logic, dacă pacientul recent operat consumă multe grăsimi odată, cantitatea disponibilă de bilă este insuficientă pe termen scurt şi alimentele respective vor rămâne nedigerate, fiind eliminate ca atare în scaun. Acesta devine mai moale, mai uşor, uneori mai urât mirositor. De aceea, cel puţin în primele zile după operaţia de fiere (chiar o lună, după şcoala clasică) pacientul trebuie să evite consumul excesiv de alimente grase.

Pe de altă parte, bila este iritantă pentru stomac. Imediat după operaţie stomacul se goleşte mai greu, bila ajunsă în intestin inundându-l (reflux biliar intragastric). Golirea stomacului este stimulată de mâncarea ingerată, care în plus se şi combină cu bila, ajutând la îndepărtarea ei. Dacă pacientul mănâncă doar o singură dată pe zi,  acest fenomen protector se produce prea rar. Bila are suficient timp să acţioneze asupra mucoasei gastrice, pe care o irită. Ca acest lucru să fie evitat, pacientul trebuie să mănânce puţin şi des.

Colecistita acuta colecist cu calculi mari

În varianta în care pacientul a suferit o colecistectomie clasică, deschisă, muşchii abdomenului au fost tăiaţi pe o lungime variabilă şi apoi cusuţi la loc. Vindecarea lor durează aproximativ o lună, a aponevrozelor dintre ei cam 3 luni. În intervalul respectiv, factorii care cresc tensiunea din muşchi (efortul fizic intens) sau presiunea din abdomen (balonarea, constipaţia) pot provoca rupturi ale peretelui, ducând la formarea unei eventraţii. Ca atare, pacientul trebuie să evite alimentele care îi provoacă balonări (fasolea boabe, mazărea boabe, unele fructe crude) şi pe cele care îl constipă (orezul etc). Aceste restricţii nu se aplică, din fericire, după colecistectomia laparoscopică.

 

Concret, în prima zi postoperator pacientul consumă doar lichide şi alimente uşoare (iaurt, supă, brânză de vaci), tubul digestiv fiind încă „turmentat” după anestezia generală. Acest regim se poate prelungi până la 2-3 zile dacă colecistita se complicase, de exemplu, cu peritonită. Ulterior, pacientul va începe să mănânce progresiv şi alte alimente, luând pe cât posibil 3 mese principale şi 2 gustări. În primele zile după operaţie (o lună cel mult), alimentele trebuie să conţină puţine grăsimi. Sunt interzise prăjelile, răntaşurile, slănina, jumările, untul, maioneza, salata de icre cu ulei, frişca, smântâna grasă, tocăturile din carne grasă. Uleiul ca atare nu este interzis, nici brânza, caşcavalul, ouăle, nucile ori alte seminţe grase, cu condiţia să fie consumate cu moderaţie, în funcţie de toleranţa digestivă a fiecăruia. Din punctul de vedere al operaţiei de colecist, regimul alimentar nu impune restricţii la carne slabă (pui, peşte, viţel), legume, lactate slabe, fructe sau pâine. După 2-4 săptămâni (interval mai scurt după colecistectomia laparoscopică, mai lung după colecistectomia clasică) pacientul se poate alimenta ca orice om obişnuit. În fond, regulile unei alimentaţii sănătoase ar trebui urmate toată viaţa, indiferent dacă am suferit o operaţie de fiere ori nu.

Comments (182)

Dr. Teodor Buliga "Odată admis printre membrii profesiunii de medic mă oblig solemn să-mi consacru viaţa în slujba umanităţii. Îmi voi exercita profesiunea cu conştiinţă şi demnitate. Sănătatea pacienţilor va fi prima mea grijă. Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană."
Extras din Jurământul lui Hippocrate